REDUCERILE DE TAXE ÎNCEP SĂ DISPARĂ DIN NOUL COD FISCAL

Prevăzute a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, o serie de reduceri de taxe au fost deja anulate, iar altele urmează să aibă aceeaşi soartă. Între timp, o lungă serie de măsuri populare a fost anunţată de către autorităţi.
Scăderile de taxe, promise de către Guvern prin noul Cod Fiscal, încep să piară una câte una, fiind înlocuite de alte „pomeni“, care necesită sume suplimentare de la buget. Anul viitor, România trebuie să se încadreze însă într-un deficit bugetar de 1% din Produsul Intern Brut (PIB). Iniţial, proiecul noului Cod Fiscal conţinea mai multe reduceri de taxe în 2016: scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, reducerea accizelor la carburanţi, eliminarea din 2016 a taxei pe stâlp plătită de companii (şi, indirect, de către consumatori) şi eliminarea impozitului pe dividende, cu argumentul că reprezintă dublă impunere.

Noile facilităţi

Numai că autorităţile au anunţat în ultimele săptămâni o serie de măsuri care necesită sume consistente. Astfel, săptămâna trecută a fost votată dublarea alocaţiilor copiilor de la 42 la 84 de lei. Cum în ţară sunt înregistraţi 3,7 milioane de copii, măsura necesită un efort bugetar anual de 1,86 miliarde de lei, mai mult decât încasează din taxa pe construcţii speciale, de pe urma căreia Guvernul strânge acum la buget doar un miliard de lei. De asemenea, Guvernul vrea să majoreze salariile personalului nedidactic din învăţământ de la 1 august cu 12%, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă. Ar beneficia de prevederile măsurii aproape 54.000 de persoane din învăţământul preuniversitar de stat şi 7.500 de persoane din învăţământul superior. În total, impactul pe anul 2016 este de 115,8 milioane de lei. De asemenea, Rovana Plumb – ministrul Muncii – a anunţat zilele trecute creşterea salariului minim pe economie la 1.200 de lei din 1 ianuarie 2016.

Urmează creşterea salariilor din administraţie

În fine, tot mai mulţi oficiali au indicat şi creşterea salariului în administraţie, prin noua lege a salarizării unitare, atât Eugen Teodorovici – ministrul Finanţelor – cât şi Rovana Plumb făcând declaraţii pe această temă, dar fără a fi luată până acum o decizie clară. „Acum ne uităm către tot sectorul bugetar: administraţia publică locală, administraţia publică centrală pentru că, într-adevăr, aici nu au mai fost făcute majorări, iar motivarea personalului nu există“, afirma recent Rovana Plumb. Teodorovici a afirmat şi el că este nevoie de „reaşezarea salariilor din administraţie“. „Eu îmi aduc aminte din anii de administraţie petrecuţi, unde salarizarea era altfel aşezată: mai comprimată, fără foarte multe trepte de salarizare, mult mai uşor de aplicat şi era cât de cât, să spunem, decentă. Până la un punct, după care s-a pierdut tot. Fără o administraţie puternică nu ai cum să speri, decât accidental, că se pot face lucrurile bine“, a spus Teodorovici, într-o emisiune la Digi24. De altfel, sindicatele din administraţie au ameninţat cu greva, iar premierul Victor Ponta le-a cerut miniştrilor de resort să rezolve problema pentru că „greva generală este cea mai proastă soluţie“. Mai uşor cu scăderea TVA la apă! Scăderea TVA la apă, de la 24% la 9%, este o altă măsură care nu se afla în Codul Fiscal, dar a fost anunţată între timp de către autorităţi. Mai întâi, Teodorovici a propus reducerea TVA la apă pentru cinci metri cubi consumaţi, dar apoi a renunţat la limitare, deoarece măsura nu poate viza doar o fracţiune din consumul lunar. Reducerea ar veni ca un sprijin pentru operatorii de utilităţi, deoarece multe primării au primit finanţări din bani europeni, iar acum ar trebui să crească tarifele pentru a rambursa creditele. „Sunt unii operatori în România care şi-au asumat prin hotărâri de consilii locale ale acelor primării ce fac parte din asociaţia operatorilor de apă că vor creşte tarifele la apă, pentru că au primit finanţări fie din împrumuturi fie din bani europeni. Dacă ar scădea TVA, această creştere nu s-ar simţi în facturi“, explica Teodorovici, la finele lunii aprilie. Reducerea TVA la apa de consum ar trebui implementată din toamna acestui an.

Noi tăieri

Numai că, de la votul din Senat, din data de 27 aprilie, şi până acum a trecut deja aproape o lună, iar oficialii şi-au dat seama că trebuie să mai taie. Următoarea vizată este taxa pe stâlp. Sub titulatura oficială de taxa pe construcţii speciale, aceasta avea o valoare de 1% din valoarea activelor, după ce Guvernul i-a redus nivelul de la 1,5% din active, cât era în 2014. Chiar ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a lăsat să se înţeleagă că eliminarea taxei pe stâlp nu va mai avea loc. „Noi toţi ne dorim să se scoată. De exemplu, taxa pe stâlp se duce indirect în tarif, pentru că sunt companii mari de stat cărora li se aplică această taxă pe partea de utilităţi şi care duc această taxă în tarif. Se creează un cerc neplăcut. Discuţiile vor fi şi de scoatere, dar impactul este unul foarte mare. Ştim foarte bine că anul viitor avem o ţintă de atins, acel deficit de 1,1 aproximativ, faţă de anul ăsta când avem 1,83, şi va fi foarte greu să ne încadrăm în ceea ce înseamnă anul viitor“, a spus Teodorovici. Mai mult, chiar şi reducerea cotei de TVA generale, de la 24% la 20%, este în pericol. Fostul ministru de Finanţe Gheorghe Ialomiţianu a avertizat că PSD se pregăteşte să renunţe inclusiv la această măsură.

Impozitul forfetar, în vizor pentru 2016

Ministrul Teodorovici a anunţat, recent, că impozitul pe bacşiş va fi înlocuit, din 2016, cu impozitul forfetar, care să fie aplicat în turism şi în sectorul restaurantelor şi cafenelor. „Forfetarul“ a mai existat în perioada 2009-2010 sub titulatura de impozit minim şi fiecare companie trebuia să îl plătească, chiar dacă înregistra pierderi. Impozitul minim a fost, de altfel, una dintre cauzele pentru care zeci de mii de firme s-au închis. Ulterior, după câştigarea alegerilor din 2012 de către USL, impozitul forfetar a revenit în centrul atenţiei. Fostul ministru Maria Grapini – care gestiona portofoliul IMM-urilor şi Mediului de Afaceri – a înaintat un astfel de proiect, care viza barurile, restaurantele, şaormeriile, pensiunile, service-urile auto, vulcanizările şi spălătoriile auto. Proiectul a fost aprobat în 2013 şi urma să se aplice din 2014. Numai că acest lucru nu s-a mai întâmplat, ideea revenind în discuţie acum pentru aplicare din 2016.

SURSA: ADEVARUL.RO

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *