BNR explică consecințele măsurilor fiscale : Dacă activitatea băncilor va fi afectată, nu cred că acționarii vor veni cu bani de acasă

„Foarte multă lume întreabă ce sunt alea active? Titlurile de stat, mai bine zis împrumuturile date de bănci statului sunt active. Deci, statul vine la bancă, împrumută o sumă și îi mai pune pe urmă o taxă pe suma pe care o împrumută”, a explicat Adrian Vasilescu. De asemenea, creditele date populației și întreprinderilor sunt considerate active financiare.

„Băncile au și active care sunt trecute în contabilitate ca imobilizări corporale – clădirile, calculatoare, trezoreriile, mobilierul și multe altele. Nu sunt taxate, pentru că nu sunt nicăieri taxate aceste active. Prin urmare, ele figurează în bilanț, în conturile de active, dar taxate sunt numai banii din casieriile băncilor, disponibilitățile aflate în cont la Banca Națională, titlurile derivate, creanțele, toate creanțele. Creanțele de la stat și altele reprezintă 81% din active. Deci, grosul este aici. Toate aceste creanțe sunt taxate. Adică banii pe care băncile i-au împrumutat populației, întreprinderilor”, a explicat Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului BNR a mai spus că ceea ce nu stă în picioare este criteriul ales de Guvern pentru a aplica această taxă, respectiv ROBOR.

Vreau să spun Guvernului că ceea ce nu stă în picioare sub niciun fel este criteriul pe care l-a ales, în funcție de ROBOR peste 2%. De asta spun că devine o taxă pe inflație”, a adăugat Vasilescu.

ROBOR la 3 luni și la 6 luni este folosit pentru a calcula rata celor mai multe dintre creditele acordate populației. Taxa pe active este aplicată ca medie trimestrială a celor doi indici.

Consilierul Guvernatorului a explicat din ce motive BNR nu va reacționa în cazul în care băncile comerciale vor ridica propria marja pentru a acoperi costurile suplimentare cu ROBOR.

„Nu este nici rostul, nici dreptul Băncii Naționale de a interveni în această situație. Este posibil (să se întâmple o majorare a marjei – n.red.). Da, este posibil să crească (ratele – n.red.), numai dacă băncile se vor împrumuta mai scump între ele. ROBOR-ul este un indicator, de fapt, o medie a ratelor dobânzilor la care băncile se împrumută între ele”, a detaliat Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului a subliniat că „indiferent de ceea ce vor face băncile”, dacă vor majora sau nu marja aplicată la credite pentru a compensa costurile legate de ROBOR, „Banca Națională nu are drept de intervenție”.

sursa: stiripesurse.ro – Andreea Traicu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *